foileton

::..

În fapt, blocul era doar o loterie a stabilităţii structurale, doar un alt castel de cărţi de joc dintr-un lung şir de astfel de aberaţii. De la inventarea serului, toţi constructorii s-au raliat acestui current şi nu au mai pus preţ pe siguranţă. Care-i cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla? Să se prăbuşească. Mare lucru! Oricum nu moare nimeni şi oamenii erau deja obişnuiţi, având experienţa evenimentelor de la începutul mileniului.

Maximilian simţi o mână pe umărul drept.

- Ariadna, unde ai fost până acum? Te-am aşteptat 20 de minute!

- Ce să spun! Te grăbeşti undeva?

- Unde naiba ai fost?

- Era un cortegiu pe Strada 200. A murit câinele unei familii. A trebuit să stau să văd şi eu.

- Cum a fost?

- Ca lumea.

- Ca lumea?? Ai văzut un câine mort şi tot ce poţi să spui este “ca lumea”??

- Da, mă, n-am chef să vorbesc despre asta acum! Puse accent pe “acum” de parcă ar fi simţit că la un moment dat are să-i vină cheful să vorbească despre “asta”.

- Dar despre ce ai chef să vorbeşti acum? Imită accentul.

- Căcat, Maximilian! Despre când ai de gând să mai faci şi tu o facultate. Vezi că nu te mai angajează nimeni cu 15 diplome acuma!

- E, na! Şi ce? O să murim de foame?

- Hai, că eşti prost!

- Am 15 diplome, gagico! Cum poţi să spui că sunt prost?

- Uite, când faci aşa, parcă îmi vine să îţi dau una!

- Aha! Şi simţi că nu mai poţi să trăieşti alături de mine?

Râseră amândoi!

::.. 

..::

- Sunt nemuritor!

Strigătul răsunase în piaţa Precauţiei ca un fel de “Evrika” al de mult uitatului Arhimede. Trecătorii s-au oprit din mers, pentru câteva clipe, de parcă ar fi văzut un om gol alergând pe stradă. Apoi şi-au reluat deplasarea cu aceeaşi expresie pe faţă şi stare de spirit pe care o ai când vrei să-i spui ceva unui prieten, dar ideea se pierde în învălmăşeala de gânduri din capul tău. Câţiva tinerei mai spirituali, care încă găseau plăcere în nu chiar atât de noul status quo al planetei i-au răspuns zeflemitor:

- Şi noi suntem! Toată lumea este, prostule! Apoi au pornit într-un râs bezmetic, provocat într-o oarecare măsură de comicul situaţiei, dar care avea şi o anumită dimensiune disperată, alimentată de faptul că dozele tot mai mari de algorfină nu îşi mai făceau efectul.

Maximilian se trezise din mica transă care pusese stăpânire pe el încă de la primul cuvânt al tinerilor, dar tot nu putea să priceapă ce a determinat înflăcărarea care l-a suit pe treptele Centrului de Cercetare, făcându-l să emită cu o amplitudine viscerală strigătul de mai devreme.

La etajul 702 al clădirii de pe partea cealaltă a pieţei – o clădire veche, pe care erau evidente urmele trecerii timpului – o familie de şapte suflete era întru totul absorbită de emisiunea de la holovizor. Pe timpul pauzei, o întrebare a mezinului a rupt tăcerea.

- Tati, tati, ce crezi că se întâmplă în partea a doua?

- Fiule, despre ce am vorbit noi până acum? Ar trebui să încetezi să îmi mai spui “tati”. Ai deja 89 de ani!

Puştiul nu a mai apucat să dea o replică. Una din surorile mai mari, care – la ruşinoasa vârstă de 211 ani, încă nu reuşise să se mute din apartamentul părinţilor – l-a redus la tăcere cu o palmă peste ceafă.

- Taci, mă, din gură! E reclama nouă la holovizor! Nu te mai suport, vorbesc serios!

De câteva zile, se inaugurase noul bloc de apartamente cu 2500 de etaje, iar sora cu pricina era foarte interesată. “Construcţiile pe verticală duse la extrem, spuse o voce din reclama de tip testimonial, erau singura opţiune. Reducerea suprafeţei construibile la un singur procent pe planetă şi preţurile exorbitante ne-au forţat pur şi simplu să punem la punct o nouă generaţie de materiale de construcţie foarte uşoare şi foarte rezistente. Sunt cel mai bun şi valoros produs al omenirii la momentul actual. Şi mă simt îndreptăţit să spun că noul bloc, pentru a cărui construcţie s-au folosit doar astfel de materiale, nu prezintă niciun risc. Jumătate din apartamente au fost deja cumpărate – înainte de acest cuvât făcuse o mică pauză, chibzuind că termenul “vândute”, pe care avea de gând să-l folosească iniţial, nu ar fi fost la fel de potrivit – şi în cel mult o săptămână vor fi cumpărate şi celelalte”.

::..