::..
- Ne cerem scuze pentru modul inadecvat în care ați fost luați de pe stradă. Noi credem că doar așa se poate face treabă. Scoaterea, într-un mod cu totul și cu totul brutal, a unui ins din mediul în care trăiește pare a avea un efect de “reset”. Se pare că doar în aceste condiții adevăratele emoții ale oamenilor ies la suprafață. Doar așa, studiile – orice fel de studii – pot avea o marjă de eroare care tinde spre zero. Pentru că despre un studiu este vorba aici – dacă vă voiam morți, și îmi cer scuze pentru clișeu, erați morți de mult. Ușoara amnezie pe care o resimțiți are să treacă în câteva zile, după ce drogul folosit de noi, total lipsit de orice efect secundar pe termen lung, de altfel, vă va părăsi organismul. Bănuiesc că nu aveți întrebări, date fiind explicațiile pe care le-ați primit – puține, ce-i drept – în cele trei zile pe care le-ați petrecut în centrul nostru… Să trecem la treabă, atunci. După cum puteți observa, am adunat în această cameră o sută de indivizi, reprezentativi pentru mediile din care fac parte…
Bătrânelul care le vorbise oamenilor tăcu pentru câteva clipe. În introducerea lui, nu lăsă loc de nicio intervenţie. Vorbi pe nerăsuflate, de parcă cuvintele îi frigeau interiorul gurii şi, evident, nu avea ce face decât să le scuipe. Pauza scurtă, pe care o programase dinainte, era rezervată strict pentru a observa.
“Indivizii” se uitau în jur, mirați. “Asta e tot?”, se întrebară unii în sinea lor. Mulţi nu ştiau cum ar trebui să reacţioneze. Gândurile lor erau atât de variate în acel moment, încât un aparat care le-ar fi putut măsura ar fi suferit, cu siguranţă, o defecţiune.
“Să fug, să fug, să fug”, s-a putut citi pentru câteva clipe în bucăţile de mişcări, începute, dar neterminate, atât de dese şi de fundamental diferite între ele ale unei fete nu mai în vârstă de 18 ani. Practic, vibra. Şi o făcea atât de puternic încât părea plauzibilă ideea că ceilalţi oameni din sală, cel puţin cei mai apropiaţi de ea, vor începe şi ei să aibă acelaşi tip de purtare, în mod absolut involuntar.
Evitară, totuși, să se uite prea mult unii la ceilalți și, mai ales, unii în ochii celorlalți.
Privind şi el în jur, Robert văzu că, într-adevăr, erau adunați aici tot soiul de oameni, într-un fel de aulă studențească. Erau aşezaţi pe scaune, în patru rânduri, în semicerc, întocmai ca niște studenți, iar bătrânelul stătea la o masă, în centru, întocmai ca un profesor. La câteva scaune distanță, Robert îl văzu pe Leo Robin, faimosul comerciant de diamante și, avându-și în vedere propriul trecut, nu-i fu greu să cadă de acord cu bătrânelul, că în acea încăpere sunt adunați oameni din toate păturile sociale.
- Vă aflați aici pentru a răspunde la o singură întrebare. Am să v-o pun, direct, fără niciun fel de altă introducere. Ce aţi face dacă aţi afla azi, acum, că suferiţi de o boală foarte gravă şi că mai aveți de trăit o singură zi?
..::